Giorgia Meloni a declarat duminică, în cadrul festivalului de tineret al partidului său, Frații Italiei, că guvernul va adopta în curând o lege care interzice burqa și niqab în școli, stabilește un număr maxim de elevi străini într-o clasă și îi obligă pe părinții copiilor cu dificultăți de integrare să învețe limba italiană. Măsurile au fost criticate de opoziție și de directorii de școli, care le consideră propagandă electorală și greu de aplicat în practică.
(Staff: Italia / Educație & Politică)
Italia se pregătește să introducă o serie de măsuri care vizează direct școlile și integrarea elevilor străini. Premierul Giorgia Meloni a anunțat duminică, 20 septembrie 2026, în cadrul unei reuniuni a aripii de tineret a partidului său, Frații Italiei (Fratelli d’Italia) , că executivul pregătește un pachet legislativ care va fi prezentat în curând în ședința de guvern.
Ce prevede pachetul de măsuri?
Anunțul premierului italian include trei direcții principale:
- Interzicerea burqa și niqab în școli. „La școală se merge cu fața descoperită, iar în Italia nimeni, în numele unei tradiții reale sau presupuse, nu poate decide că o tânără trebuie să se ascundă”, a declarat Meloni. Ea a adăugat că „egalitatea între bărbat și femeie nu este negociabilă, nici pe străzile noastre, nici în școlile noastre” .
- Limitarea numărului de elevi străini per clasă. „În curând va fi prezentată în ședința de guvern o măsură menită să stabilească prin lege un număr maxim de elevi străini per clasă”, a spus Meloni . Premierul nu a precizat care va fi acest plafon, dar a argumentat că „dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege limba italiană, acesta va reuși probabil să se integreze rapid. Totuși, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare – sau chiar majoritar – nu mai putem vorbi despre integrare, ci despre neglijență” .
- Obligarea părinților de a învăța italiana. Măsura impune părinților elevilor străini care întâmpină „dificultăți majore de integrare” în sistemul școlar obligația de a învăța limba italiană .
Contextul demografic și politic
Elevii care nu sunt cetățeni italieni reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși în școlile din Italia – aproape 12 din 100 de copii – conform datelor furnizate de Fondazione ISMU, o instituție de cercetare . Meloni a subliniat și un aspect sensibil: „Este inacceptabil ca într-o clasă italiană copiii care ajung să se simtă marginalizați să fie copiii italieni, pentru că au devenit minoritate. Acest lucru nu poate fi permis” .
Anunțul vine în contextul în care Italia se pregătește de alegeri generale anul viitor, iar competiția pe flancul dreptei s-a intensificat odată cu intrarea în scenă a generalului în retragere Roberto Vannacci, care a cerut măsuri chiar mai dure împotriva imigrației . Migrația rămâne una dintre cele mai divizive teme din politica italiană, Italia fiind una dintre țările europene cele mai expuse la sosirile de migranți prin Marea Mediterană .
Reacțiile opoziției și ale directorilor de școli
Măsurile au stârnit critici vehemente. Vittoria Baldino, vicepreședintele Mișcării Cinci Stele (M5S), aflată în opoziție, a catalogat propunerea drept „propagandă electorală”. „Ne putem aștepta la propagandă din partea acestui guvern în chestiuni precum taxele sau subiectele «woke», dar este oare acceptabil să se facă propagandă cu privire la școli pe spatele copiilor noștri?”, a declarat ea pentru La7 . Baldino a adăugat că „problemele reale ale învățământului public sunt cu totul altele”, menționând lipsa hârtiei igienice în unele școli, sălile de clasă toride vara și sistemele de încălzire defectuoase iarna .
Antonello Giannelli, președintele Asociației Naționale a Directorilor de Școli (ANP), a exprimat îndoieli legate de aplicabilitatea practică a măsurii. „Din punct de vedere educațional, problema este legitimă și de înțeles, însă este dificil de găsit o soluție practică. Școlile sunt obligate să accepte înscrierile copiilor din cartier, în special la grădiniță și școala primară; așadar, dacă străinii reprezintă majoritatea în acea zonă, ce putem face? Să-i refuzăm? Din acest motiv, un plafon de 30% nu ar putea fi aplicat”, a explicat el pentru ANSA .
Contextul european
Interzicerea acoperirii feței în spații publice nu este o premieră în Europa. Franța și Belgia au deja astfel de interdicții, iar Austria a introdus restricții similare în școli . În schimb, în Spania și Polonia, libertatea de conștiință și religie este protejată de constituție . Meloni a făcut referire specifică la burqa – care acoperă întregul corp și include o plasă peste ochi – și la niqab – care acoperă fața, lăsând vizibili doar ochii. Hijabul, care acoperă părul și gâtul, dar lasă fața descoperită, nu este vizat de această interdicție .
Concluzie
Pachetul de măsuri anunțat de Giorgia Meloni readuce în prim-plan dezbaterea despre identitate, integrare și rolul școlii într-o societate tot mai diversă. Deși susținătorii argumentează că măsurile protejează valorile egalității de gen și prevenind formarea unor „școli-ghetto”, criticii le consideră o manevră electorală care nu rezolvă problemele reale ale sistemului educațional italian. Rămâne de văzut cum va arăta forma finală a legii și dacă aceasta va putea fi aplicată eficient în practică.
Lasă un răspuns