România a încheiat anul 2025 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de aproape trei ori peste media europeană. Banca Națională anticipează o scădere bruscă în a doua parte a anului 2026, dar analiștii avertizează că prețurile nu vor scădea, ci doar vor crește mai încet. Iată ce urmează pentru buzunarul românilor și pentru economia țării.

(Staff: România / Economie & Finanțe)

România se confruntă în acest moment cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, o realitate economică apăsătoare care afectează puternic puterea de cumpărare a populației. Potrivit datelor Eurostat, în luna mai 2026, rata anuală a inflației din România a fost de 9,7%, în timp ce media europeană se situa la doar 3,3% . Diferența este de aproape trei ori mai mare, un ecart care reflectă presiuni economice mult mai intense asupra gospodăriilor locale .

De ce este inflația atât de mare în România?

Creșterea inflației din ultimul an și jumătate poate fi împărțită în două perioade distincte. În prima parte a anului 2025, rata anuală se menținea în jurul valorii de 5%. Schimbarea majoră a venit în vara anului 2025, când schema de plafonare a prețurilor la energia electrică a expirat, iar facturile plătite de consumatori au crescut semnificativ. În august s-a adăugat și efectul majorării TVA și a accizelor, transmis în prețurile mai multor bunuri și servicii. BNR a estimat că efectul direct al scumpirii energiei electrice a reprezentat aproximativ 2,3 puncte procentuale din rata anuală a inflației, iar majorarea impozitelor indirecte aproximativ 2 puncte procentuale .

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la servicii, care s-au scumpit cu 13,53% într-un an, urmate de mărfurile nealimentare cu 12,54% și de mărfurile alimentare cu 6,78% .

Ce prognozează Banca Națională pentru viitor?

Banca Națională a României (BNR) anticipează o scădere bruscă a inflației în a doua parte a anului 2026, până la 5,5%, și una chiar mai puternică până la finalul anului 2027, la 2,9% . Conform Raportului trimestrial asupra inflației, ediția august 2026, BNR prognozează o rată anuală a inflației de 6,1% pentru decembrie 2026, urmată de o coborâre la 3,4% la sfârșitul anului 2027 și la 2,8% în trimestrul II din 2028 .

Această scădere este explicată prin efectele de bază asociate șocurilor ample din 2025 – adică prețurile nu vor scădea, dar vor crește mai încet decât în anul anterior . BNR avertizează însă că balanța riscurilor rămâne înclinată în sensul unor abateri în sus față de traiectoria din scenariul de bază, printre factorii de risc numărându-se escaladarea tensiunilor geopolitice, prelungirea crizei energetice și continuarea fragmentării comerțului internațional .

Ce se întâmplă cu creșterea economică?

Economia României traversează o perioadă de stagnare. După o creștere reală a PIB de 0,7% în 2025, Comisia Europeană estimează că economia românească va stagna în 2026, cu o creștere de doar 0,1%, urmând ca în 2027 să revină la o creștere de 2,3% . OCDE are o prognoză similară, estimând o contracție a PIB de 0,1% în 2026, urmată de o revenire la 2,5% în 2027 .

Consumul privat va rămâne slab până la jumătatea anului 2026, pe fondul temperării creșterilor salariale, al inflației persistente și al efectelor consolidării fiscale asupra veniturilor reale disponibile. În același timp, investițiile – susținute semnificent de fondurile europene – sunt indicate drept principalul motor al creșterii .

Ce măsuri ia guvernul?

Premierul Ilie Bolojan a declarat că inflația se va stabiliza în a doua jumătate a anului, iar până atunci vor mai fi resimțite efectele contracției economice. El a menționat că urmează să își facă efectul măsuri precum reducerea cheltuielilor din administrație și creșterea încasării veniturilor . De asemenea, guvernul pregătește o formă de sprijin pentru persoanele cu pensii mici, prevăzută în proiectul de buget .

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că procesul de dezinflație ar putea începe în lunile august-septembrie, iar economia ar putea înregistra o revenire mai consistentă începând din 2027, dacă vor continua consolidarea fiscală, investițiile și absorbția fondurilor europene. Estimarea actuală a inflației este de 5-6%, nu de 4% conform scenariului inițial, însă direcția rămâne una de scădere .

Care sunt riscurile și provocările viitoare?

Printre principalele riscuri menționate de analiști se numără:

• Tensiunile geopolitice și impactul acestora asupra prețurilor la energie și carburanți ;
• Prelungirea crizei energetice și volatilitatea piețelor energetice ;
• Fragmentarea comerțului internațional și incertitudinea economică globală ;
• Datoria publică în creștere, estimată să ajungă la 63,4% din PIB până în 2027 ;
• Deficitul bugetar, care ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027 .

Concluzie

România se află într-o perioadă de ajustare economică dificilă, marcată de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și de o stagnare a creșterii economice. Vestea bună este că BNR anticipează o scădere semnificativă a inflației în a doua parte a anului 2026 și o revenire economică în 2027. Vestea mai puțin bună este că prețurile nu vor scădea – ele vor continua să crească, doar că mai încet. Pentru români, perioada următoare va însemna în continuare prudență financiară, iar pentru guvern, provocarea de a echilibra consolidarea fiscală cu protejarea celor mai vulnerabili.