Cei trei frați, cu vârste cuprinse între 48 și 51 de ani, fuseseră condamnați în România la pedepse de până la șapte ani de închisoare pentru fraudă informatică, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat. Ei coordonau o rețea care recruta persoane trimise în Statele Unite pentru a instala dispozitive de skimming pe bancomate, furând datele cardurilor a sute de cetățeni americani. Capturarea a fost posibilă în urma unei operațiuni comune a poliției române și italiene.

(Staff: România & Italia / Justiție & Criminalitate informatică)

Trei frați români, considerați liderii unei rețele internaționale specializate în skimming și clonarea cardurilor bancare, au fost capturați în Italia după aproximativ un an de urmărire. Arestările au avut loc în urma unei operațiuni comune desfășurate de autoritățile române și italiene în provinciile Savona și Brescia, la finalul lunii august 2026. Cei trei, cu vârste de 48, 49 și 51 de ani, se sustrăgeau executării pedepselor primite în România.

Operațiunea de capturare

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția Română și de autoritățile italiene, capturarea a fost posibilă datorită colaborării dintre Serviciul Urmăriri din cadrul Poliției Județene Brașov și polițiștii din Genova, Savona și Brescia, cu sprijinul Serviciului Central Operativ (SCO) din Roma. Investigația a fost sprijinită și de un expert în securitate din cadrul Ambasadei Italiei la București.

Primul arest a avut loc pe 22 iulie 2026, la Millesimo, în provincia Savona. Polițiștii au identificat locuința în care se ascundea unul dintre frați, însă bărbatul nu a fost găsit în camere. În urma verificărilor, agenții au descoperit un compartiment special amenajat în interiorul clădirii, construit pentru a nu fi observat în timpul controalelor. Românul se ascundea într-un perete fals, având asupra sa documente false și mai multe telefoane mobile.

Alți doi frați au fost localizați la Roè Volciano, în provincia Brescia. După săptămâni de căutări, polițiștii au identificat clădirea în care se refugiaseră cei doi. Arestarea a avut loc pe 21 august 2026, în momentul în care cei doi se întorceau de la cumpărături.

Cum acționa rețeaua

Anchetatorii au stabilit că cei trei frați ocupau poziții de conducere într-o organizație criminală activă în Statele Unite, Austria, Italia și România. Modul de operare era următorul:

1. Recrutarea: Gruparea recruta persoane pe care le trimitea în Statele Unite.
2. Instalarea dispozitivelor: Persoanele recrutate montau dispozitive de tip skimming pe bancomate. Aceste dispozitive copiau datele cardurilor bancare și codurile PIN.
3. Retragerile frauduloase: Datele furate erau folosite pentru a efectua retrageri ilegale de bani. Victimele ar fi fost sute de cetățeni americani.
4. Spălarea banilor: Fondurile obținute erau transferate în Europa și introduce într-un circuit complex de spălare a banilor. Banii erau reinvestiți în proprietăți imobiliare, automobile de lux, călătorii și alte bunuri de lux.

Condamnările și pedepsele

Cei trei frați fuseseră condamnați în 2025 de Tribunalul Brașov pentru fraude internaționale, infracțiuni informatice și spălarea banilor. Pedepsele primite erau cuprinse între cinci și șapte ani de închisoare. După pronunțarea condamnărilor, aceștia au dispărut și au încercat să scape de executarea pedepselor refugiindu-se în Italia.

Pe numele lor fuseseră emise mandate europene de arestare, iar autoritățile române îi căutau atât la nivel național, cât și internațional.

Reacția autorităților

Poliția din Genova a declarat că „capturarea celor trei frați reprezintă rezultatul unei cooperări internaționale concrete și continue și al capacității de a partaja rapid informații operative dincolo de granițe, sub coordonarea SCO din Roma”.

Concluzie

Capturarea celor trei frați români în Italia marchează un succes important în lupta împotriva criminalității informatice transfrontaliere. Rețeaua pe care o coordonau reușise să sustragă datele cardurilor bancare a sute de cetățeni americani, spălând milioane de euro prin investiții în imobiliare și bunuri de lux. Colaborarea dintre autoritățile române și cele italiene demonstrează că, indiferent de cât de bine organizate sunt aceste grupări, cooperarea internațională rămâne cea mai eficientă armă împotriva lor.