Nouă școli din Flandra de Est aplică un regim de neutralitate religioasă începând cu anul școlar 2026-2027. Decizia a fost contestată în instanță de șase eleve și trei organizații neguvernamentale, dar Consiliul de Stat a respins cererea de suspendare. Susținătorii interzicerii invocă necesitatea unui spațiu școlar neutru, în timp ce criticii vorbesc despre „excludere structurală” a fetelor musulmane.

(Staff: Belgia / Educație & Societate)

Începând cu 1 septembrie 2026, în nouă școli secundare provinciale din Flandra de Est intră în vigoare un regim de neutralitate religioasă și politică. Noul regulament interzice elevilor și personalului didactic să poarte „semne, simboluri sau îmbrăcăminte de convingere religioasă, ideologică sau politică”. Interdicția vizează în mod explicit baticul islamic, dar și crucifixe, șepci (kippah) sau insigne de partid.

Un drum lung către interdicție

Propunerea a fost aprobată inițial de Consiliul Provincial al Flandrei de Est în aprilie 2025, urmând să intre în vigoare din septembrie 2025. Însă ministrul flamand de Interne, Hilde Crevits (CD&V), a anulat decizia din cauza unei erori de procedură. Provincia nu a contestat anularea, dar a anunțat că va reînainta propunerea pentru anul școlar următor.

În decembrie 2025, noul regulament a fost adoptat cu o majoritate mai largă – de data aceasta, partenerul de coaliție Vooruit a votat în favoare. Șase eleve de la campusul Richtpunt din Gent și trei organizații neguvernamentale au contestat decizia la Consiliul de Stat, invocând încălcarea dreptului la educație, a libertății religioase și a principiului egalității. În mai 2026, Consiliul de Stat a respins cererea de suspendare, considerând că nu există urgență și că elevele pot găsi alternative educaționale în alte școli. Procesul pe fond privind legalitatea interdicției este însă încă în desfășurare.

Argumentele susținătorilor: neutralitate și valori democratice

Primul deputat Kurt Moens (N-VA) apără măsura ca pe o chestiune de neutralitate școlară. „Societatea este diversă, asta este realitatea. Trebuie să gestionăm această realitate într-un mod adecvat. De aceea, considerăm că este important să punem accent pe ceea ce ne unește: valorile noastre democratice și ceea ce am dobândit în Occident”, a declarat el. Moens a subliniat că interdicția se aplică tuturor – atât elevilor, cât și profesorilor – și că obiectivul este crearea unui mediu școlar în care fiecare elev să se poată dezvolta liber, fără presiuni.

Criticile: „Excludere structurală” a fetelor musulmane

Organizațiile care se opun interdicției, inclusiv inițiativa „Școala Mea, Alegerea Mea” (Mijn School, Mijn Keuze) și grupuri feministe, consideră că măsura este discriminatorie. „O interdicție a baticului nu este o măsură neutră, ci o decizie care duce, în practică, la excluderea structurală a fetelor musulmane din sistemul de învățământ. Ele sunt obligate să aleagă între educație și identitate”, a declarat Nadia El Omari.

Avocatul Timo Lehaen, care reprezintă elevele, a atras atenția că patru dintre cele șase eleve se află în ultimul an de liceu și nu își pot continua studiile în altă parte. „Pentru cel puțin două dintre eleve nu există nicio alternativă. Li se face referire la o școală din Zottegem unde, teoretic, nu există o interdicție, dar în practică aceasta se aplică”, a explicat el.

Un studiu realizat de o studentă de la KU Leuven, Samia Bachiri, a arătat că tinerele musulmane percep interdicția ca pe o formă de excludere. „O interdicție a baticului le dă exact sentimentul unor fete că sunt excluse. Este inacceptabil ca, zi de zi, la școală, la un interviu de angajare sau la locul de muncă, să fim nevoite să alegem între studii sau muncă și baticul sau identitatea noastră”.

O interdicție care ridică întrebări fundamentale

Interdicția baticului în școlile din Flandra de Est readuce în prim-plan o dezbatere mai amplă cu privire la locul simbolurilor religioase în spațiul public și la echilibrul dintre neutralitatea instituțiilor de stat și drepturile individuale. Pe măsură ce procesul pe fond continuă, rămâne de văzut dacă justiția belgiană va valida definitiv această măsură sau dacă va considera că ea încalcă drepturile fundamentale ale elevilor.