Înainte de a deveni unul dintre cele mai cunoscute evenimente ale Bruxelles-ului și un simbol al Belgiei, Covorul de Flori a fost pentru prima dată o realitate la Oudenaarde. Totul s-a schimbat în 1970, când doi consilieri locali au vizitat orașul și au decis că o asemenea frumusețe trebuie să ajungă pe Grand-Place. O vizită regală a pecetluit, se pare, transferul.

(Staff: Belgia / Cultură & Istorie) Cristin Tomeci

Astăzi, Covorul de Flori de pe Grand-Place din Bruxelles este una dintre cele mai spectaculoase atracții turistice ale Belgiei, un eveniment bienal care atrage sute de mii de vizitatori. Dar puțini știu că povestea acestui covor nu a început în inima capitalei, ci într-un oraș mai mic, situat în inima Flandrei: Oudenaarde . Adevărul este că primul Covor de Flori modern nu a fost țesut la Bruxelles, ci a prins viață pe pietrele pieței centrale din Oudenaarde. Și totul s-a întâmplat datorită vizitei a doi consilieri din Bruxelles, care au fost atât de impresionați încât au decis să „fure” ideea pentru capitală. 

Începuturile într-un oraș flamand

Primele covoare de flori de mici dimensiuni au apărut încă din 1952 în mai multe orașe, inclusiv Oudenaarde, Knokke și Lille.  Inițiatorul acestor creații efemere a fost peisagistul Etienne Stautemas, un vizionar care a transformat florile în artă.  În Oudenaarde, aceste tapiserii vegetale erau deja o tradiție locală, iar în 1970, unul dintre aceste covoare a atras atenția a doi oaspeți veniți din capitală.

Vizita care a schimbat totul

În 1970, doamna Van Den Heuvel și domnul De Rons, doi consilieri ai orașului Bruxelles, se aflau într-o vizită oficială în Oudenaarde.  Pe când se plimbau pe piața centrală, au descoperit un covor de flori de o frumusețe răvășitoare, compus din mii de flori.  Impresionați de ceea ce vedeau, cei doi aleși locali s-au întrebat imediat: de ce nu ar avea și Bruxelles-ul un asemenea eveniment? 

De la Oudenaarde la Grand-Place

Ideea a prins contur rapid. La numai un an de la acea vizită, în 1971, primul Covor de Flori a fost așezat pe pietrele Grand-Place din Bruxelles.  Proiectul a fost realizat de însuși Etienne Stautemas, creatorul covoarelor din Oudenaarde,  în colaborare cu asociația comercianților din centrul Bruxelles-ului și federația flamandă a horticultorilor.  Primul design, numit „Arabescuri” (Arabesken),  a stabilit un standard care a rezistat deceniilor, devenind chiar modelul pentru ediția aniversară din 2022. 

Rolul vizitei regale

Deși legenda spune că o vizită regală a fost cea care a convins autoritățile să mute definitiv evenimentul la Bruxelles, documentele istorice sugerează că decizia a fost una practică, luată de consilierii entuziasmați.  Este posibil ca prezența regelui la unul dintre primele covoare de la Bruxelles să fi consolidat prestigiul evenimentului, dar sursa de inspirație rămâne, fără îndoială, Oudenaarde. 

O tradiție cu rădăcini în estul Flandrei

Deși Covorul de Flori este acum sinonim cu Bruxelles-ul, rădăcinile sale rămân adânc înfipte în Oudenaarde.  Mai mult, florile folosite pentru covor, în special begoniile, provin în mare parte din estul Flandrei, din regiunea Lochristi.  Iar în 2026, Oudenaarde a anunțat că ia în considerare readucerea propriului covor de flori, pentru prima dată după 2005. 

Concluzie

Povestea Covorului de Flori este o dovadă că unele dintre cele mai mari tradiții ale unei capitale pot avea origini modeste, într-un oraș mai mic. Ceea ce a început ca o inspirație într-o după-amiază de vară în Oudenaarde a devenit un simbol al Belgiei, iar vizita a doi consilieri a schimbat pentru totdeauna peisajul cultural al țării.