Zece români au fost aduși în Spania cu promisiunea unui loc de muncă legal în agricultură, salariu de 2.000 de euro pe lună și cazare decentă. În realitate, au dormit pe podeaua unei hale, au muncit șase zile pe săptămână și au primit 20 de euro săptămânal. Un bărbat care a încercat să-i ajute a fost bătut și a ajuns la spital.

(Staff: Spania / Justiție & Drepturile Muncitorilor)

Un caz șocant de exploatare a muncitorilor români a ieșit la lumină în Spania, unde zece bărbați au fost aduși din România cu promisiuni mincinoase și forțați să muncească în agricultură pentru sume infime. Potrivit publicației spaniole ABC, poliția a descins într-o hală din Yunclillos, provincia Toledo, unde a găsit 25 de lucrători în condiții insalubre.

Cum au fost atrași

Cu aproximativ trei luni înainte de începerea anchetei, un recrutor român i-a abordat pe bărbați în România, oferindu-le un loc de muncă legal în agricultură, cu un salariu promis de 2.000 de euro pe lună, cazare într-o cameră proprie cu baie și contracte de muncă. Zece bărbați au acceptat oferta și au fost transportați cu un autocar în Spania, fără să plătească transportul.

Realitatea de la fermă

La sosirea în Spania, promisiunile s-au spulberat. Muncitorii au fost cazați într-o hală izolată, departe de zonele locuite, unde au dormit pe saltele întinse pe podea. Actele personale le-au fost luate de angajatori, cu explicația că sunt necesare pentru documentația de angajare – contracte care nu au fost niciodată încheiate.

Programul de muncă era infernal: zilnic, de la ora 05:00 dimineața până în jurul orei 14:30, șase zile pe săptămână, de luni până sâmbătă. Nici boala nu era un motiv de scutire, iar protestele sau refuzul de a lucra erau pedepsite cu lovituri.

Plata: 20 de euro pe săptămână

În locul celor 2.000 de euro promiși lunar, fiecare muncitor primea doar 20 de euro pe săptămână, iar în unele cazuri, suma ajungea la 50 de euro. Din acești bani erau scăzute costurile pentru găzduirea în hală, alimente, apă, energie electrică și chiar uneltele de lucru, cum ar fi foarfecele hidraulice.

Unul dintre reclamanți a declarat că, după două luni de muncă, primise în total doar 300 de euro. O parte din bani fuseseră trimiși familiei în România, iar restul primise direct în mână.

Evadarea și violența

După câteva luni de exploatare, trei bărbați au reușit să evadeze. Doi dintre ei s-au întors la fermă pe 23 iunie, însoțiți de un conațional care i-a transportat cu mașina, pentru a recupera o rudă cu deficiențe de auz rămasă înăuntru. Cei trei au fost însă prinși, iar românul aflat la volan a fost bătut. Acesta a suferit un nas fracturat și o rană la cap care a necesitat copci, fiind transportat la spital.

Ulterior, românca care le oferise refugiu fugarilor a aflat că bărbatul cu handicap auditiv scăpase și el. Acesta a fost găsit de poliție lângă o biserică din localitate, vizibil înspăimântat.

Intervenția poliției

Primele plângeri au fost înregistrate pe 26 iunie 2026, la comisariatul din Villaverde. Doi români care reușiseră să plece de la fermă le-au descris polițiștilor condițiile în care erau ținuți, iar cazul a fost preluat de Grupul XI al UCRIF din cadrul Brigăzii Provinciale de Străini și Frontiere din Madrid.

Ancheta, desfășurată sub numele „Datorie”, a condus la o intervenție într-o hală din Yunclillos, provincia Toledo, pe 27 iunie. În acel moment, în clădire se aflau 25 de lucrători. Șapte dintre aceștia au acceptat să ofere declarații.

Arestări și măsuri judiciare

În dosar au fost arestați presupusul coordonator, în vârstă de 54 de ani, și fiul său de 30 de ani. Aceștia sunt acuzați de trafic de persoane pentru exploatare prin muncă. După audierea în instanță, tatăl și fiul au fost lăsați în libertate, dar ancheta nu s-a încheiat. Judecătorul a dispus retragerea pașapoartelor, interzicerea contactului cu reclamanții și prezentarea periodică la autoritățile judiciare.

Concluzie

Acest caz evidențiază riscurile la care se expun lucrătorii români care acceptă oferte de muncă în străinătate fără a verifica temeinic angajatorii. Promisiunile unor salarii mari și condiții bune de muncă se pot transforma în coșmaruri, iar autoritățile trebuie să intensifice controalele pentru a preveni astfel de abuzuri. Victimele sunt adesea oameni vulnerabili, care nu cunosc limba țării în care ajung și nu au resurse pentru a-și apăra drepturile.