După mai bine de o lună de la deschidere, cele două centre din Albania au procesat doar 24 de migranți – toți returnați în Italia prin decizie judecătorească. Proiectul de prestigiu al guvernului Meloni se confruntă cu un eșec juridic și operaționalii se întoarc acasă
Proiectul emblematic al guvernului italian de extremă-dreapta condus de Giorgia Meloni – „hub-urile de returnare” din Albania – se confruntă cu un eșec răsunător după ce, în mai bine de o lună de funcționare, au procesat doar 24 de solicitanți de azil, toți returnați ulterior în Italia prin hotărâri judiciare. Acest rezultat dramatic contrastează puternic cu obiectivul inițial de a găzdui peste 3.000 de migranți lunar.
Scena: Centre goale, personal în retragere
În ultimele două săptămâni, peste 50 de polițiști italieni au părăsit Albania, urmați la sfârșitul săptămânii trecute de zeci de medici și asistenți sociali. Aceștia lucrau în cele două hub-uri situate în orașul-port Shëngjin și în localitatea Gjadër, la 15 kilometri în interior. Conform agenției italiene de știri ANSA, nu există planuri de a-i înlocui în viitorul apropiat.
Hub-urile, deschise oficial pe 11 octombrie 2025, au devenit rapid un simbol al politicii migrației dură a guvernului Meloni. Însă realitatea a fost departe de așteptări: din cei 24 de migranți care au ajuns în centre (majoritatea din Egipt și Bangladesh), 5 au stat mai puțin de 12 ore, iar restul puțin peste 48 de ore.
Bariera juridică insurmontabilă
Motivul eșecului este fundamental juridic. Judecătorii italieni au respins argumentul guvernului că migranții provenind din „țări sigure” pot fi supuși unei proceduri accelerate de azil în Albania. Decizia s-a bazat pe o hotărâre a Curții Europene de Justiție care stipulează că o țară din afara UE poate fi considerată sigură doar dacă întregul său teritoriu este sigur.
„Acest lucru nu se aplică Egiptului și Bangladeshului”, au decis judecătorii. Prin urmare, migranții nu puteau fi incluși în procedura rapidă și nu puteau fi transferați în Albania. Toți cei 24 au fost readuși în Italia, lăsând hub-urile complet goale.
Consecințe imediate
- 🔓 Centre goale: Investiții de milioane de euro rămân neutilizate
- 👨⚕️ Personal repatriat: Experții italieni se întorc acasă
- 💼 Angajați albanezi șomeri: Personalul local este concediat
- 📉 Credibilitate deteriorată: Proiectul de prestigiu al lui Meloni primește o lovitură majoră
Contextul politic italian
Acest eșec reprezintă o a doua lovitură majoră pentru proiectul de prestigiu al premierului Meloni. Inițiativa făcea parte din strategia sa de a „externaliza” problema migrației către țări terțe, o politică contestată atât de organizațiile pentru drepturile omului, cât și de instanțele europene.
„Consecința este că hub-urile de returnare au rămas goale timp de aproape o lună”, remarcă observatorii. „Nu numai că personalul s-a întors, dar se pare că proiectul de prestigiu al guvernului de extremă-dreaptă al premierului Giorgia Meloni a suferit din nou o lovitură urâtă.”
Reacții și viitor
În ciuda acestui eșec evident, guvernul Meloni nu renunță oficial la proiect. Oficialii continuă să susțină că vor găsi soluții juridice pentru a implementa acordul cu Albania. Totuși, obstacolele sunt substanțiale:
- ⚖️ Bariere juridice europene: CEJ a stabilit precedente clare
- 🏛️ Opțiunea parlamentului albanez: Încă nu a ratificat acordul
- 🌍 Presiuni internaționale: ONG-urile și instituțiile UE monitorizează îndeaproape situația
Impact asupra relațiilor italo-albaneze
Pentru Albania, acest episod reprezintă o complicație diplomatică:
- 🤝 Parteneriat tensionat: Acordul promitea beneficii economice semnificative
- 💰 Investiții risipite: Resurse alocate unui proiect care pare nefuncțional
- 🇪🇺 Aspecte europene: Albania, candidat la aderarea la UE, trebuie să echilibreze relațiile cu Italia și cu instituțiile europene
Concluzie:
Eșecul hub-urilor de returnare italiene din Albania este mai mult decât un simplu neajuns operațional – este o demonstratie a limitelor politicilor migraționiști bazate pe externalizare în fața cadrului juridic european. În timp ce guvernul Meloni continuă să insiste asupra acestei abordări, realitatea de pe teren arată că obstacolele juridice și practice sunt aproape insurmontabile. Pentru Albania, această experiență subliniază riscurile parteneriatelor asimetrice cu state membre UE, mai ales în domenii sensibile precum migrația. În ultima analiză, cazul celor 24 de migranți din Egipt și Bangladesh – cei care au umplut pentru scurt timp centrele construite pentru mii – devine un simbol al decalajului dintre ambițiile politice și realitățile juridice în Europa secolului XXI.
Lasă un răspuns